Înapoi

Camelia Burghele, Documentele detenţiei, „eliberate” de Marian Munteanu




Documentele detenţiei, „eliberate” de Marian Munteanu

de Camelia Burghele


Cu certitudine, primul contact cu impresionantul volum semnat de Marian Munteanu si intitulat Folclorul detentiei provoaca impresia de masivitate. Īnainte de a o deschide, constati masivitatea, greutatea fizica, aproape coplesitoare, a cartii. Altfel spus, cartea te cāstiga, pentru ca te incita, ca lector, īnca īnainte de a o rasfoi.
Al doilea contact cu volumul porneste de la stratul referintelor: numele lui Marian Munteanu se leaga, īn memoria cititorului, de nasterea unei fragile democratii romāne, īn 1989 – 1990, cānd el īnca mai era detinut politic. Asadar, te astepti la un grupaj de marturii din perioada prizonieratului propriu, eventual cu extensii la ceea ce a īnsemnat crunta detentie īn īnchisorile comuniste.
Abia un al treilea contact cu volumul, as īndrazni eu sa zic, īl aduce pe cititor cu adevarat la „realitatea detentiei” din carte, si anume la constatarea gradului mare de acoperire a titlului adiacent: Formele privarii de libertate īn literatura poporana. Studiu, tipologie, antologie de texte si glosar.
Dupa aceste prime contacte cu masivul volum, orizontul de īntelegere al cititorului se largeste: descoperi un Marian Munteanu cercetator atent al fenomenului folcloric romānesc, filolog atent si riguros si etnolog priceput īn interpretarea faptului social cu valente culturale.

Structural vorbind, cartea se remarca printr-o organizare interioara remarcabila: un argument util cititorului este urmat de o buna circumscriere a obiectului cercetarii si de o abordare etnologica a subiectului, īn redarea formelor privarii de libertate. Reperele taxonomice, bine argumentate teoretic, sunt sustinute de formele privarii de libertate, adica de o succesiune de subiecte care largesc mult spatiul cercetarii, constituindu-se īn tot atātea pretexte de analiza antropologica: rapirea si surghiunul, captivitatea profesionala, rituala sau familiala, catania, prizonieratul sau sclavia, detentia penitenciara.
Tema detentiei este, pentru autor, un bun prilej de abordare a ideii de privare de libertate din perspectiva folclorului si a literaturii populare, īn ciuda faptului - sau poate mai ales de aceea – ca opiniile teoretice sunt relativ putine īn ceea ce priveste subiectul detentiei. Autorul considera detentia ca fiind un compartiment important pentru definirea societatii traditionale romānesti si raporteaza acest fenomen la altele, specifice comunitatii folclorice, relationāndu-l, īn final, foarte interesant, cu haiducia, cu folclorul copiilor si cu prezenta femininului īn spatiul cultural al satului traditional romānesc.
Rigoarea abordarii temei este augumentata de anexele la textul interpretativ, anexe ce cuprind un tabel general al ocurentelor, un grupaj al corelatiilor temei, o privire sintetica asupra tipologiei, dar si o distributie regionala, cu hartile aferente, a acestei teme.

Partea a doua a volumului este dedicata antologiei de texte. Gasim aici, din nou bine structurat, doine, strigaturi, cāntece batrānesti, povesti, obiceiuri, teatru, jocuri de copii, credinte si farmece, ghicitori si frānturi de limba, vorbe.
Prin perspectiva magiei traditionale, care m-a interesat īn mod constant īn ultima vreme, am citit cu atentie sporita antologia de texte referitoare la acest subiect, asa cum este el acoperit de folclorul detentiei. Dincolo de credinte, farmece, superstitii, un caz special este ocupat de descāntecele de boala, pe care autorul volumului le citeste prin filtrul metaforei prizonieratului. Īntr-adevar, raul īntruchipat, personificat, fie ca este vorba despre o aparitie a imaginarului colectiv folcloric, fie ca este vorba de o persoana reala, din lumea satului, este adus la stadiul de prizonier prin comanda verbala data de cel care performeaza descāntecul. Astfel, boala sau facatura, odata personificate, sunt legate cu māinile la spate, sunt legate la ochi sau chiar sunt īncatusate, iar apoi sunt trimise, pentru penitenta, īn tinuturi sumbre, lipsite de semele umanului, locuri īndepartate si īnfricosatoare, pentru o lunga detentie, timp īn care sanatatea trupeasca si sufleteasca a pacientului ar putea reveni la normal. Este vorba, asadar, de un prizonierat imaginar, dar care ar trebui sa aiba urmari dintre cele mai reale, cu efecte imediate īn restabilirea starii de bine a celui legat magic.

Īn fine, mai trebuie spus ca, dincolo de diversitatea si multitudinea faptelor prezentate si analizate, Folclorul detentiei este si o carte frumoasa. Sobra, dar frumoasa si eleganta, editata īn conditii grafice speciale si cu o tinuta apreciabila. Genul de carte pe care iti place nu doar sa o ai īn biblioteca, ci si sa o privesti pe raft. Asadar, nu putem decāt sa speram ca Marian Munteanu va repeta experimentul, cine stie, de ce nu,. poate cu o culegere de texte din folclorul detentiei din temnitele comuniste...


Camelia Burghele, Documentele detenţiei, „eliberate” de Marian Munteanu

SUS