Home

PROGRAMUL
MISCÃRII PENTRU ROMÂNIA

- extrase -

(Programul MPR, elaborat de dl. Marian Munteanu, a fost adoptat în data de 10 Decembrie 1991 de Comitetul de initiativã pentru fondarea MPR, constituit la convocarea fondatorului Miscãrii.

Programul a fost depus la Tribunalul Municipiului Bucuresti, organizatia fiind legal constituitã prin Decizia Civilã nr. 33 din 23.12.1991, Dosar 31/P/1991)


III. NATIONAL-DEMOCRATIA-DOCTRINÃ A NOII GENERATII

1. Precursori
Ideile politice fundamentale pe care se construieste doctrina national-democrată au fost formulate de Mihai Eminescu si se regăsesc în demersurile teoretice si practice ale unor reprezentanti de seamă ai vietii culturale si politice românesti.
Nicolae lorga a întreprins o primă încercare de definire a unei linii politice national-democrate, înainte de primul război mondial. Vastele sale preocupări stiintifice precum si conditiile istorice inadecvate nu i-au permis genialului savant să construiască o doctrină bine conturată.
Tendintele national-democrate prezente în societatea românească, în special în rândurile tinerei generatii interbelice, au fost oprite de dezastrul celui de-al doilea război mondial si de ocupatia comunistă.

2. Orientarea politică a tineretului român
Conditiile istorice specifice perioadei actuale si, în special, orientarea naturală a tineretului român creează premisele necesare formulării si promovării national-democratiei în viata politică românească.
Două tendinte au fost evidente în toate atitudinile si actiunile tineretului român din 1989 până azi:
- afirmarea valorilor nationale;
- atasamentul fată de democratie.

Fără multe precizări conceptuale, aceste idei au fost afirmate si niciodată contrazise de către Noua Generatie. Ele nu au fost folosite ca suport pentru satisfacerea unor ambitii sau interese conjuncturale. Tineretul s-a plasat în mod natural pe aceste două coordonate, afirmate cu sinceritate, puritate morală si altruism, fondul ideatic national fiind perfect convergent, în esenta sa, cu principiile democratice de organizare a societătii.
Este deci firesc ca o formatiune politică a tineretului să realizeze o sinteză conceptuală national-democrată, asezându-se astfel nu pe terenul sterp al constructiilor artificiale ci pe solul fertil al realitătilor spirituale, culturale si sociale românesti.



IV. PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE DOCTRINEI NATIONAL-DEMOCRATE

1. Bazele national-democratiei

Substanta doctrinei nafional-democrate provine din fondul spiritual al civilizatiei române clasice – singurul teren stabil si pe deplin utilizabil conceptual de care dispune societatea românească modernă. National-democratia utilizează teoretic coordonatele clasicismului românesc, garante ale echilibrului sufletesc individual si comunitar, promovează acele valori morale si culturale în lipsa cărora alienarea individului si destrămarea grupurilor sociale sunt inevitabile. Credinta, constiinta de neam, legalitatea, rânduiala, respectul muncii, îngăduinta sunt realităti profunde si active ale civilizatiei clasice care rămân deziderate vitale pentru o societate contemporană aflată în curs de definire a fondului său conceptual precum si de asezare a institutiilor apte să îi garanteze orientarea corectă, echilibrul si bunăstarea.
Temeinicia unei astfel de optiuni se află în Adevărul revelat păstrat de Biserică, respectat si urmat de comunitatea românească de-a lungul întregii sale existente. Ideea Crestină este axa universală pe care se construieste si fiintează Ideea Natională.
Fără dimensiunea crestină, notiunea de românitate rămâne lipsită de sens.
Atasamentul fată de democratie, deschiderea către formele noi de organizare a societătii îsi găsesc, în viziunea national-democrată, o dublă si fericită adecvare la continutul de traditie românească, pe de o parte, si, pe de altă parte, la curentul universal de promovare a drepturilor si libertătilor fundamentale ale omului, a unui nou sistem de relatii între cetătenii si popoarele lumii. Experienta democratică românească, ca si cea europeană si mondială, oferă modele benefice la care Miscarea se raportează în definirea liniei sale politice si îndeplinirea obiectivelor sale.
Principiile constitutive ale doctrinei national-democrate, prezente în Statutul Miscării (art. 11-24) reprezintă expresia sintetică, formulată normativ, rezultată din ansamblul conceptual si de atitudine al national-democratiei.

2. Conceptia ontologică

National-democratia îsi însuseste viziunea crestină asupra lumii, asa cum a fost ea păstrată de Biserică prin Sfânta Scriptură si Sfânta Traditie.
National-democratia consideră demersurile explicative materialiste, ateiste – atunci când au fost întreprinse cu sinceritate – drept aventuri nefericite ale fiintei umane, surse de rătăcire si dezintegrare morală.

3. Cunoasterea

National-democratia consideră stiinta ca pe acel demers firesc al inteligentei îndreptat către cunoasterea si stăpânirea unei lumi în care oamenii au fost lăsati de însusi Creatorul ei spre a o stăpâni în pace si întelegere. Situarea în interiorul comunitătii de credintă a Bisericii crestine este singura cale pentru accesul la Adevăr si cunoastere.

Asa-numita incompatibilitate dintre religie si stiintă nu este altceva decât o viziune rudimentară si nejustificată, deopotrivă antireligioasă si antistiintifică.

4. Fiinta Umană

National-democratia consideră problematica drepturilor omului ca fiind un domeniu de referintă al societătii moderne, al întregii vieti internationale. Drepturile si libertătile omului trebuie garantate si protejate, în spiritul Declaratiei Universale a Drepturilor Omului, proclamate de Organizatia Natiunilor Unite la 10 Decembrie 1948.
National-democratia afirmă că perspectiva individuală, esentială si prioritară, trebuie însotită si întregită prin protejarea structurilor complexe, sociale si comunitare, prin care individul există în mod concret si consideră necesară abordarea problematicii drepturilor omului dintr-o întreită perspectivă: drepturile individului, drepturile colectivitătilor si drepturile popoarelor, acoperind astfel întreaga dimensiune a modului de existentă a fiintei umane.
De asemenea, ideea de responsabilitate civică, respectarea îndatoririlor pe care toti oamenii le au fată de societate, fată de comunitatea în care se nasc, se formează si se realizează ca indivizi constituie garantul de neînlocuit al însăsi respectării drepturilor si libertătilor fundamentale ale tuturor oamenilor, corelativul firesc al acestei problematici.

5. Comunitătile nationale

Existenta comunitătilor nationale îsi are justificarea profundă în vointa Creatorului, întreaga experientă a umanitătii dovedind că oamenii nu se pot sustrage acestui mod de fiintare fără disparitia lor ca entităti distincte, fără pierderea definitivă a propriei lor identităti. Natiunea nu poate fi înteleasă ca o categorie istorică ci ca un dat ontologic, componentă funciară a constitutiei naturale a umanitătii. Conceptul de neam, cu marile sale rezonante pentru spiritualitatea si cultura românească, exprimă cel mai bine substanta ideii de comunitate natională, cu multitudinea sa de elemente definitorii: credintă religioasă, unitate lingvistică, organizare socială, cultură specifică, unitate teritorială etc.
National-democratia subliniază prioritatea dimensiunii spirituale a natiunilor si existenta unei misiuni spirituale si culturale a acestora care trebuie să se exercite prin intermediul cadrelor institutionale democratice.
Comunitatea inter-natională se află în plin proces de definire si constructie a unui nou sistem organizatoric care poate fi caracterizat prin:
- triumful democratiei ca formă de organizare politică, pe fondul esecului definitiv al totalitarismului comunist si de orice tip;
- recunoasterea generalizată a drepturilor si libertătilor omului în întreaga lume;
- impunerea principiilor economiei de piată, singurele care asigură dezvoltarea productiei materiale si succesul economic;
- respingerea formelor de agresiune, a violentei si războiului ca modalităti de reglementare a relatiilor dintre state;
- căutarea unor mecanisme comunitare de coexistentă si colaborare între natiuni, cel mai relevant exemplu fiind efortul de constructie a comunitătii europene;

- căutarea unor formule de echilibru spiritual si cultural care să garanteze realizarea si afirmarea liberă a Fiintei Umane.



V. CONCEPTIA NATIONAL-DEMOCRATĂ CU PRIVIRE LA NATIUNEA ROMÂNĂ

1. Începuturile civilizatiei

Spatiul din jurul lantului carpatic a fost locuit din preistorie si antichitate.
Din diversele cercetări, teorii si interpretări cu privire la viata spirituală, culturală si materială, la organizarea socială si politică a daco-getilor, retinem următoarele concluzii importante:
- existenta unei civilizatii stabile si evoluate, precum si a unui stat unitar si centralizat;
- descendenta românilor din dacii autohtoni si colonistii romani asezati în Dacia după confruntările daco-romane si continuitatea unor elemente esentiale ale civilizatiei antice daco-getice în interiorul civilizatiei crestine românesti.

2. Civilizatia română clasică

Prin crestinarea apostolică a populatiei dintre Dunăre, Tisa, Nistru si Marea Neagră se naste Poporul Român, creator al unei civilizatii proprii, definită prin următoarele coordonate fundamentale:
- unitate spirituală – credinta crestină;
- unitate lingvistică – limba română;
- prezentă neîntreruptă într-un spatiu geografic distinct si delimitabil;
- unitate organizatorică socială – comunitatea sătească;
- un ansamblu armonic, unitar si stabil de traditii si valori culturale, juridice, artistice, economice, politice;
- organizare statală de tip voievodal.

Datele de care dispune cercetarea stiintifică permit descrierea unei societăti românesti perfect organizate a cărei expresie sintetică si emblematică este satul, nucleu socio-teritorial autonom, detinător al unui fond complex si complet de date, tehnici si valori, definitoriu pentru civilizatia română clasică în ansamblul ei.

3. Tranzitia

Civilizatia română clasică intră într-o fază de transformare o dată cu aparitia unor agresori mai bine organizati si dotati cu noi mijloace de agresiune, fată de care civilizatia traditională nu mai detinea instrumente suficiente de protectie.
Comunitatea românească începe un lung efort de creare a unor institutii capabile să-i asigure conservarea, existenta si dezvoltarea în noul context international.
Din secolul al XVIII-lea până astăzi poporul român a încercat să construiască un sistem institutional adecvat noilor conditii istorice. Eforturile sale au fost întârziate sau blocate de agresiuni si presiuni externe care au vizat distrugerea structurilor sale fundamentale. Ultima si cea mai cumplită agresiune a fost ocupatia comunistă, înlăturată în Decembrie 1989 prin actiunile insurectionale ale tineretului român si ale Armatei Române, cu sprijinul si sustinerea întregului popor.
Trebuie remarcat faptul că în toate actiunile lor – atât în vreme de pace, cât si în momentele de confruntare – românii au afirmat prioritar tocmai acele valori care i-au caracterizat în chip esential în perioada clasică. Revolutiile, toate marile miscări sociale si nationale, de la revolutia lui Horea până la insurectia tineretului din 1989 au avut un profund caracter crestin restaurator. Revolutiile românesti nu au vizat dislocarea sau desfiintarea traditiilor nationale ci înlăturarea agresiunilor antiromânesti si a efectelor lor, crearea conditiilor de realizare a unui cadru politic de afirmare a notelor profunde, naturale si firesti ale Natiunii.
După răsturnarea dictaturii comuniste, românii se află astăzi în plin efort de realizare a unui cadru politic stabil, eficient si democratic.

4. Perspectivele istorice ale Poporului Român

National-democratia consideră că Poporul Român îsi va mentine, în noua eră ce se deschide, statutul său de protector al civilizatiei crestine, de creator si detinător al unui exceptional patrimoniu spiritual, cultural si material. Rolul românilor în societatea modernă se arată a fi prin excelentă unul cultural, actiunea lor civilizatoare aflându-se la începutul unui nou ciclu istoric.
Tineretul român are sansa si datoria de a sprijini împlinirea acestui destin istoric, contribuind la trecerea în universalitate a fondului de experientă si spiritualitate al Poporului Român.
Noua Generatie trebuie să abandoneze acea interpretare bolnăvicioasă si nejustificată care atribuie un caracter strict defensiv Natiunii Române, conceptie întemeiată pe perceptia incompletă, interpretarea simplistă si neîntelegerea dimensiunilor si coordonatelor nationale românesti.
Conservatorismul românesc nu a avut un caracter static si cu atât mai putin unul regresiv ci, dimpotrivă, unul de proiectie ofensivă. El este mecanismul de protejare a acelor note, valori si instrumente capabile să asigure nu păstrarea în imobilitate si izolare a comunitătii nationale – lucru de altfel imposibil – ci tocmai mentinerea directiei de afirmare si ascensiune, de realizare a scopului fundamental comunitar: sustinerea ofensivei spirituale crestine.
Întreaga istorie românească este dovada unui spirit ofensiv prin excelentă, dar o ofensivă desfăsurată fără mijloacele rudimentare si imorale ale violentei si agresiunii ci cu instrumentele superioare ale actului de spiritualitate si cultură. Rezistenta Anticomunistă, de exemplu, nu poate fi înteleasă ca o simplă atitudine pasivă, ci este expresia eonjunctural-istorică a unei ofensive de amploare purtată de Poporul Român, în conditiile cele mai vitrege, împotriva fortelor anticrestine si antiumane.
National-democratia se plasează pe pozitiile de ofensivă ale românismului, o ofensivă spirituală si culturală aptă să contribuie la sporirea patrimoniului universal de valori si diversificarea procesului de conlucrare si apropiere inter-natională.



VI. POZITIILE POLITICE FUNDAMENTALE ALE NATIONAL-DEMOCRATIEI

1. Statul

Misiunea culturală a românilor nu va putea fi îndeplinită decât prin intermediul unui sistem institutional democratic si eficient. Doctrina national-democrată acordă un rol esential statului de drept ca principal instrument institutional de asigurare a directiilor sustinute de Poporul Român.
Statul trebuie să ajungă la o formă evoluată de organizare, prin realizarea unor structuri necostisitoare si elastice care să asigure atât aplicarea si respectarea legilor cât si desfăsurarea nestingherită a potentialului creator national. National-democratia sustine ideea novatoare a statului cultural, înteles ca expresie modernă si stabilă a statului national român unitar, capabil să permită punerea în lucrare a energiei nationale, dezvoltarea materială a societătii, echilibrul social si expansiunea spirituală si culturală a românismului.
Statul român nu se poate situa în afara competitiei inter-nationale, ci trebuie să se angajeze cu fermitate si luciditate în sistemul de relatii si colaborare dintre state, fără entuziasme facile dar si fără complexe sau prejudecăti.

2. Legalitatea

Starea de legalitate este o necesitate fundamentală a existentei oricăror grupuri umane si cu atât mai mult a comunitătilor nationale si a statelor.
Miscarea Pentru România afirmă necesitatea desfăsurării întregii vieti a societătii în cadrul constitutional si sustine toate acele actiuni care vizează corecta aplicare a legilor Tării, conditie de neînlăturat pentru evolutia societătii românesti, pentru apărarea si consolidarea democratiei; Miscarea îsi propune să contribuie la realizarea unui sistem legislativ prin care să fie asigurat cadrul necesar îndeplinirii dezideratelor nationale.
MPR va urmări elaborarea cu maximă responsabilitate a initiativelor sale legislative; structurile specializate ale Miscării vor desfăsura o actiune de pregătire judicioasă a strategiei legislative, a participării la activitatea Parlamentului.
Pentru această fază a actiunii sale politice, MPR urmăreste să contribuie cu precădere la elaborarea legislatiei cu privire la tineret, învătământ si educatie.

3. Institutiile nationale fundamentale

MPR apreciază că în structura organizatorică natională există trei institutii de o deosebită importantă, care necesită o atentie specială: Biserica, Scoala si Armata. Desi deosebite esential si structural, ele au în comun câteva trăsături importante: sunt generatoare de ordine, echilibru, au rol de protectie si conservare, sunt, fiecare, vitale pentru existenta natiunii.

Biserica, centrul spiritual al natiunii, se situează deasupra tuturor coordonatelor vietii civile. Pentru a-si mentine rolul de garant al corectei orientări spirituale si morale, Biserica trebuie lăsată să-si afirme deplin vocatia mistică, prin asumarea deopotrivă a functiei profetice si a celei de păstrătoare a Traditiei.
Miscarea consideră că Biserica trebuie ferită de ingerintele politicului si îsi face o datorie de prim rang în a o respecta si proteja.
De asemenea, MPR consideră că Natiunea Română are nevoie mai mult ca oricând de îndrumarea si sprijinul Bisericii crestine si speră că Biserica îsi va spori intensitatea actiunilor sale spirituale, pastorale si educationale.
Societatea nu se poate lipsi de sfatul si îndrumarea Bisericii, fără de care există pericolul urias al neantizării fiintei umane si al dizolvării societătii prin depărtarea de făgasul ordinii spirituale si al coerentei morale.
MPR acordă respect si consideratie tuturor confesiunilor religioase si apreciază că nu este de competenta partidelor politice să intervină în raporturile interconfesionale.

Scoala - întelegând prin aceasta ansamblul institutiilor cu rol instructiv si educational - constituie un instrument principal de conservare, rezistentă si evolutie a comunitătii românesti, însusi viitorul românilor depinzând într-o bună măsură de calitatea învătământului.
Miscarea va actiona pentru perfectionarea sistemului educational din România, folosind atât traditia învătământului românesc cât si experienta internatională contemporană.
Nu se poate concepe un program de dezvoltare a României fără a avea la bază un sistem educational care să asigure buna întemeiere si organizare a inteligentei românesti, dotarea societătii cu instrumentele cele mai eficiente de cunoastere, cercetare si aplicare a cunostintelor.

Armata, în calitatea sa de institutie fundamentală în sistemul de apărare a Tării, trebuie situată în afara frământărilor si disputelor politice. Armata trebuie să se raporteze la întregul societătii, niciodată la părti sau fractiuni ale ei.
MPR consideră că pregătirea militară este o datorie a fiecărui cetătean român si sustine necesitatea organizării unui sistem complex de apărare apt să descurajeze orice tentativă de agresiune antiromânească.
Miscarea sustine necesitatea întăririi si modernizării Armatei Române la nivelul necesar garantării independentei si suveranitătii României.
În acest sens, o conditie esentială este calitatea corpului de ofiteri si generali, care trebuie să se constituie într-un adevărat corp de elită al natiunii, caracterizat prin:
- patriotism desăvârsit;
- onoare si spirit de sacrificiu;
- pregătire profesională exceptională;
- conduită morală ireprosabilă;
- înalt nivel de cultură.

4. Partidele politice

MPR apreciază că sistemul politic românesc, aflat încă într-o stare de fragmentaritate si imprecizie va evolua către afirmarea a două partide importante, reprezentând două tendinte naturale, prezente, sub o formă sau alta, în orice societate: conservativismul si liberalismul.
Alături de acestea vor mai actiona si unele grupări reprezentând tendinte de mai mică amploare ale societătii (ecologiste, social-democrate, grupări etnice).
Grupurile pseudo-democratice, de tendintă sau chiar de factură extremistă vor fi eliminate din viata politică prin însăsi optiunea electoratului român, care nu va sustine, după cum nu a sustinut niciodată, elementele agresive, violente.
MPR îsi va orienta linia politică în directia consolidării sistemului politic românesc, participând cu sinceritate la orice demers constructiv în directia asigurării unei unităti a fortelor democratice si a unei definiri coerente si bine structurate a demersurilor politice.
Miscarea îsi propune să devină un partid angajat cu responsabilitate în acest proces, contribuind cu întreaga sa capacitate la realizarea obiectivelor majore ale natiunii. National-democratia reprezintă o alternativă politică viabilă si de perspectivă iar rolul pe care MPR si-1 asumă este să promoveze această doctrină într-un climat de conlucrare si dialog cu celelalte partide democratice.

5. Orientarea economică

MPR îsi propune să sustină, pe linia economiei de piată, următoarele directii principale:
- protectia economiei nationale;
- stimularea circuitului de capital;
- asigurarea independentei economice a Tării:
- plasarea avantajoasă a capitalului românesc pe piata internatională.

Obiectivele economice prioritare sunt următoarele:
- favorizarea dezvoltării preferentiale a unor ramuri, sectoare si activităti (agricultura, turismul, comertul, energetica, cercetarea stiintifică);
- împroprietărirea populatiei;
- acordarea de credite si înlesniri întreprinzătorilor;
- protejarea corpurilor profesionale.

6. Viata socială

Societatea este formată din oameni cu interese fundamentale comune sau cel putin armonizabile; plasarea lor în ierarhii sau categorii constituite după criterii prioritar economice poate implica o sărăcire a fiintei spirituale si morale, individuale si colective; împărtirea transantă a populatiei în categorii rigide socio-profesionale („tărani", „intelectuali”, „muncitori” etc.) este putin semnificativă din punctul de vedere al constitutiei fiintei umane si, din punct de vedere politic, poate căpăta întrebuintări nocive.
Politica socială a Miscării tine cont de structurarea puternic comunitară a Poporului Român. Un obiectiv important va fi, în consecintă, adâncirea armonizării raporturilor interumane, grav afectate în acest moment istoric.
Grupurile sociale trebuie să coexiste în armonie si echilibru, ceea ce nu poate fi realizat fără o profundă constientizare a fiecărui individ cu privire la rosturile si rânduiala societătii.
De asemenea, corpurile profesionale au nevoie de cadre institutionale eficient structurate pentru a asigura conservarea capacitătii lor creative si productive.

7. Politica internă

Societatea românească are nevoie de ordine si de respectarea legalitătii. Este nevoie atât de legi drepte si eficiente cât si de oameni care să le aplice nepărtinitor si să vegheze ca ele să nu fie încălcate.
Miscarea consideră că trebuie eradicate cu hotărâre si severitate toate formele de jaf si coruptie care au năpădit Tara, aflată în plin neo-fanariotism. Pentru reducerea delincventei trebuie întrunite, convergent, următoarele conditii:
- educatia religioasă;
- cresterea calitătii vietii;
- mărirea eficientei fortelor de ordine.

8. Minoritătile nationale

National-democratia promovează o politică de deschidere fată de grupurile minoritătilor nationale din România.
Loialitatea fată de statul român, respectul si apropierea de valorile românesti, încadrarea în sistemul institutional democratic sunt acele conditii care, odată respectate, asigură colaborarea, apropierea si conlucrarea între toti cetătenii României.
Miscarea este deschisă cetătenilor de orice nationalitate care îsi manifestă acordul si întelegerea fată de scopul, obiectivele si statutul MPR. Tinerii pot realiza în relatiile dintre ei – inclusiv în cele politice – un spirit de autentică frătietate, benefic pentru armonia întregii societăti.

9. Politica externă

Orientarea politicii externe a statului român trebuie să tină seama de dificultătile datorate pozitiei geopolitice, din acest punct de vedere fiind evidentă necesitatea găsirii unor formule de echilibru, pe linia specifică politicii externe românesti.
În plus, Miscarea consideră că este necesară accentuarea actiunilor diplomatice pe două directii de actiune de mare importantă:
- cooperarea cu tările în care crestinismul detine pozitii puternice, în primul rând cu tările ortodoxe, sprijinindu-se pe traditiile spirituale comune acestor tări si popoare;
- activarea comunitătii mondiale a românilor si implicarea ei mai puternică în directia sustinerii intereselor României.



VII. ACTUL POLITIC ÎN CONCEPTIA NATIONAL-DEMOCRATA

Viziunea national-democrată cu privire la actul politic se caracterizează prin prezenta unor concepte specifice, caracteristice si definitorii.

1. Activitatea internă a Miscării

A. Comunitatea politică

Grupurile Politice, ca, de altfel, întreaga Miscare, se caracterizează printr-un puternic simtământ comunitar. Actul politic porneste de la constientizarea unei îndatoriri asumate individual dar este realizabil numai prin efortul conjugat al unei comunităti politice, unite prin atasamentul fată de o conceptie comună si printr-un adânc sentiment de frătietate.

B. Lideritate consensuală

Liderii Politici sunt stabiliti de către Grupuri prin consensualitate. Un grup care nu reuseste să selecteze un factor de autoritate politică la nivelul relatiilor directe, din interiorul său, nu se va putea integra cu eficientă într-o structură politică de amploare.

C. Selectia

Miscarea va urmări, chiar cu riscul de a încetini ritmul dezvoltării sale, o selectie riguroasă, pe baza principiului competentei, la toate nivelele de activitate. Nu poate fi acceptată o adeziune la MPR în lipsa unui fond minim de cunostinte politice si a unei conduite morale care să fie în acord cu statutul de lideritate pe care si-1 asumă orice membru al unui partid politic în raport cu societatea.

2. Raporturile cu electoratul

A. Difuziunea politică

Miscarea va actiona bazându-se pe contactul direct cu populatia, fără medieri informationale susceptibile de a deforma mesajul politic. Fiecare aderent al Miscării constituie un nucleu de difuziune politică, prin care sunt receptate optiunile si opiniile cetătenilor si sunt transmise coordonatele politice ale actiunii generale a MPR.

B. Participativitatea

Participativitatea va fi trăsătura fundamentală a relatiei cu electoratul, conditie de neînlăturat a unei autentice democratii. Elaborarea programelor politice concrete, identificarea problematicii societătii si stabilirea solutiilor politice vor avea la bază participarea directă si contributia democratică a electoratului, contactul direct si consultările dintre aderentii si simpatizantii MPR.

C. Rigoarea morală

MPR nu utilizează tehnici de trucaj propagandistic si nu acceptă demagogia. Asemenea metode, pe lângă faptul că sunt incompatibile cu principiile Miscării, pot duce la unele succese efemere dar nu conduc – si nu pot conduce niciodată – la realizări consistente.

Raporturile cu electoratul trebuie să se bazeze pe respectarea coordonatelor morale proprii Miscării si doctrinei sale national-democrate.

3. Raporturile cu alte formatiuni - Competitia democratică

Orice formatiune politică fidelă democratiei va găsi în MPR un partener politic deschis dialogului si cooperării.
Atitudinile Miscării se vor limita la expunerea pozitiilor proprii si explicarea lor, cu precizarea detasată a acelor puncte din programele sau actiunile altor formatiuni cu care nu se poate stabili o compatibilitate. Agresivitatea si intoleranta sunt incompatibile cu calitatea de aderent al MPR.
Conceptul de competitie democratică va caracteriza întreg sistemul de relatii al Miscării cu formatiunile politice democratice din România.

[…]


SUS