Home

STATUTUL
MISCÃRII PENTRU ROMÂNIA

- extrase -

(Statutul MPR, elaborat de dl. Marian Munteanu, a fost adoptat în data de 10 Decembrie 1991 de Comitetul de initiativã pentru fondarea MPR, constituit la convocarea fondatorului Miscãrii.

Statutul a fost depus la Tribunalul Municipiului Bucuresti, organizatia fiind legal constituitã prin Decizia Civilã nr. 33 din 23.12.1991, Dosar 31/P/1991)

I. MISCAREA

1. În temeiul libertăţii lăsate de Dumnezeu oamenilor să-şi alcătuiască instituţiile necesare existenţei seculare,
Din simţământul datoriei faţă de Naţiunea Română, faţă de generaţiile trecute şi viitoare,
În spiritul prevederilor formulate în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului,
Prin exercitarea drepturilor constituţionale restaurate de către Poporul Român în Decembrie 1989,
Se formează, prin aderarea la prezentul statut, o organizaţie cu numele de Mişcarea Pentru România.

2. Mişcarea Pentru România – denumită în continuare “Mişcarea” sau, prescurtat, “MPR” – este o formaţiune politică românească independentă, sprijinindu-se pe tineret, deschisă tuturor cetăţenilor care doresc să acţioneze în direcţia promovării concepţiei naţional-democrate în condiţiile prevăzute de prezentul statut.

3. MPR s-a înfiinţat ca o consecinţă a afirmării politice a Noii Generaţii şi ca o necesitate a societăţii româneşti angajate în procesul de consolidare a statului de drept şi de realizare a unei vieţi prospere şi democratice.

4. MPR are sediul principal în Bucureşti. […]
Sediul principal poate fi transferat prin decizia Cancelariei Generale.



II. SCOP ŞI OBIECTIVE


5. Scopul fundamental al Mişcării este să contribuie la promovarea acelor structuri şi instituţii ale comunităţii româneşti şi ale statului român destinate să asigure cadrul politic, cultural, social, economic şi administrativ care să garanteze existenţa demnă şi prosperă a Poporului Român, conservarea fondului său de date şi valori, sporirea patrimoniului spiritual, cultural şi material, protejarea inteligenţei naţionale şi a corpurilor profesionale, dezvoltarea liberă, neatârnată şi nestingherită a României.
[…]



III. DOCTRINA


A. Naţional-democraţia – doctrina politică a MPR

7. Mişcarea Pentru România construieşte şi promovează o doctrină politică proprie: naţional-democraţia.
Naţional-democraţia se sprijină pe valorile civilizaţiei româneşti, cu temeiul ei spiritual creştin ortodox, şi afirmă principiile democratice de organizare a societăţii.

8. Naţional-democraţia oferă suportul teoretic necesar societăţii moderne prin sinteza unor conţinuturi de tradiţie culturală, socială, politică şi filosofică cu idei, teorii, forme de organizare şi moduri de acţiune practică ale căror eficienţă şi valoare sunt recunoscute azi în întreaga lume civilizată.

9. Credinţa, legea, rânduiala, omenia, respectul muncii, spiritul comunitar, îngăduinţa fac parte din coordonatele fundamentale ale civilizaţiei româneşti tradiţionale, definitorii pentru constituţia naturală a Poporului Român.
MPR găseşte în această realitate fundamentul doctrinei sale naţional-democrate, la care se alătură raportarea la tendinţele de evoluţie a societăţii româneşti în contextul vieţii internaţionale.

10. Naţional-democraţia subliniază prioritatea dimensiunii spirituale a naţiunilor şi existenţa unei misiuni culturale a acestora care trebuie să se exercite prin intermediul cadrelor instituţionale moderne, democratice.
Mişcarea consideră că Poporul Român îşi va menţine în noua eră ce se deschide statutul său de protector al civilizaţiei creştine, de creator şi deţinător al unui excepţional patrimoniu spiritual, cultural şi material.


B. Principiile constitutive ale doctrinei naţional-democrate a MPR

11. Principiul Afirmării Spirituale.
Potrivit acestui principiu, fiecare Generaţie are datoria să-şi definească direcţia de afirmare, idealul istoric, îndatoririle faţă de Fiinţa spirituală a comunităţii şi propria identitate. Mişcarea însăşi a apărut spre a ilustra o nouă formă de afirmare şi expansiune a generaţiilor: afirmarea prin lucrarea spirituală şi implicarea conştientă în traseul existenţial al umanităţii.

12. Principiul Etic.
Legea morală, izvorâtă din învăţătura creştină, stă la baza concepţiei naţional-democrate. Se proclamă astfel respectarea şi protejarea individului, garantarea demnităţii şi libertăţii fiinţei umane.
Corectitudinea, îngăduinţa, onoarea, nonviolenţa şi, mai presus de toate, cultul adevărului, sunt normele morale în spiritul cărora se desfăşoară toate activităţile şi acţiunile MPR.

13. Principiul Naţional.
Naţiunea este considerată spaţiul spiritual şi fizic al autorecunoaşterii individului şi a grupurilor umane ca existenţe distincte şi concrete în ansamblul divers al Umanităţii.
În concepţia Mişcării, această conştiinţă de sine este un element fundamental al existenţei oricărei comunităţi, suportul profund al dezvoltării şi afirmării sale în lume.

14. Principiul Inter-Naţiunilor.
Acest principiu se concretizează în respectul faţă de toate naţiunile lumii, în promovarea spiritului de comunicare şi conlucrare între etnii.
Ideea Naţională, conştientizată şi asumată, conduce la apropierea grupurilor etnice în perspectiva unei vieţi comunitare internaţionale.
MPR subliniază dorinţa de fraternitate între comunităţile naţionale şi se opune oricăror forme de dominare politică supranaţională, suprastatală.

15. Principiul democratic.
Este principiul care afirmă încrederea Mişcării în democraţie, aceasta fiind privită ca modalitate practică şi eficientă de organizare şi conducere a societăţii.
MPR susţine democraţia, respectarea libertăţilor şi drepturilor omului, pluralismul politic; promovarea democraţiei este unul dintre obiectivele principale ale MPR.

16. Principiul Comunitar.
La baza relaţiilor din interiorul Mişcării cât şi din întreaga societate, dincolo de interese individuale, dincolo de competiţie şi rivalităţi, fireşti de altfel, trebuie să se afle sentimentul solidarităţii umane, spiritul de comuniune şi frăţietate, respectul şi înţelegerea, acestea găsindu-şi justificarea în conştiinţa participării la un destin comun.
În acest sens, experienţa vieţii comunitare tradiţionale româneşti reprezintă un model perfect valabil, aplicare firească a preceptelor învăţăturii creştine. De asemenea, prin structura sa, Mişcarea se aşează pe direcţiile moderne de manifestare a comunităţilor spirituale (grupuri, cluburi, asociaţii culturale, spirituale, structuri policentrice) care vor cunoaşte o tot mai amplă arie de răspândire în societatea viitoare.

17. Principiul conservator.
Naţiunile ocupate de sistemul comunist au fost supuse unor agresiuni istorice prin care s-a încercat dislocarea tradiţiilor proprii. Mişcarea îşi propune să susţină toate acele acţiuni de restaurare a temeliei spirituale a colectivităţilor, în raport cu principiile organice de grupare omenească (familie, comunitate religioasă, rudenie, prietenie, cercuri şi grupuri culturale, spirituale etc.).

18. Principiul educaţional.
Educaţia este un mecanism vital al societăţii, grupurile umane clădindu-se şi consolidându-se prin acţiuni educaţionale conjugate. Într-o lume care ignoră de prea multe ori această evidenţă, Mişcarea îşi propune să fie un loc în care oamenii să se poată dezvolta liber, cultivând curăţenia sentimentelor, maturitatea cugetării şi tăria caracterului.

19. Principiul legalităţii.
Potrivit acestui principiu, întreaga activitate a MPR se desfăşoară cu respectarea legilor Ţării, în virtutea considerentului că starea de legiuire reprezintă voinţa lui Dumnezeu şi interesele Poporului Român.

20. Principiul competenţei.
În cadrul Mişcării, competenţa este condiţia esenţială pentru accesul la orice funcţie sau demnitate precum şi pentru ocuparea oricărui post de specialitate, indiferent de nivel. Competenţa presupune conduită morală, pregătire profesională şi capacitate de îndeplinire a atribuţiunilor specifice.

21. Principiul instituţional-organizatoric.
MPR are norme şi reguli proprii, puse în funcţiune prin acordul liber şi conştient al aderenţilor săi, ceea ce presupune asumarea integrală a unor responsabilităţi şi îndatoriri. Disciplina internă este obligatorie pentru asigurarea stabilităţii structurii politice a Mişcării, a eficienţei acţiunilor sale.

22. Principiul unităţii.
MPR are un caracter unitar şi indivizibil; în interiorul Mişcării nu sunt posibile fragmentările, fracţiunile sau separatismul cu caracter politic.
De asemenea, Mişcarea acordă prioritate absolută intereselor generale ale poporului în raport cu eventualele interese partinice proprii. Unitatea naţională reprezintă un imperativ categoric pentru întreaga conduită politică a MPR.

23. Principiul structurării policentrice.
Mişcarea are o structură policentrică, adaptată cerinţelor impuse de tipul modern de societate, de multitudinea de relaţii şi inter-relaţii care prefigurează deja forma de existenţă generală a civilizaţiei planetare în „noua eră” informaţională.
Policentrismul asigură realizarea unui grad înalt de mobilitate pentru fiecare grup al Mişcării cu efecte majore în planul eficienţei şi al capacităţii de dezvoltare şi regenerare.

24. Principiul diferenţelor interne şi al mobilităţii interioare.
Mişcarea este un teritoriu al manifestărilor spirituale creatoare, al iniţiativei culturale şi de acţiune, în care individualitatea şi personalitatea sunt cultivate şi protejate. Unitatea se manifestă pe planul politic şi al orientării generale şi este garantată tocmai de capacitatea de diversificare şi dezvoltare a activităţii grupurilor şi aderenţilor.



IV. COMPONENŢA


A. Aderenţii

25. Poate face parte din MPR orice cetăţean român în vârstă de cel puţin 16 ani care îşi manifestă adeziunea faţă de Mişcare şi respectă prevederile prezentului statut.

26. Demnitatea de aderent al MPR este acordată de către Cancelaria Uniunii, la propunerea Organizaţiei locale în raza căreia aderentul respectiv îşi are domiciliul.
Demnitatea de aderent poate fi acordată şi în cadrul secţiilor socio-profesionale ale Mişcării.

27. În mod excepţional, cu aprobarea Consiliului Naţional, pot fi primiţi aderenţi cetăţeni ai altor state, precum şi membri de onoare.


B. Senatorii

28. Pot face parte din Senatul Mişcării personalităţile vieţii culturale, ştiinţifice sau politice care susţin orientarea politică a MPR, precum şi aderenţii cu o contribuţie remarcabilă la activitatea MPR.

29. Demnitatea de senator al Mişcării este acordată de către Consiliul Naţional, la propunerea Liderului Mişcării.



V. ÎNDATORIRI ŞI DREPTURI ALE ADERENŢILOR


30. Fiecare aderent îşi asumă următoarele îndatoriri:
– să cunoască, să respecte şi să aplice prevederile cuprinse în Statutul şi în Programul MPR;
– să participe în mod responsabil şi dezinteresat la activitatea şi acţiunile Mişcării, în cadrul organizatoric din care face parte;
– să răspundă solicitărilor politice stabilite statutar de forurile de conducere ale MPR;
– să aibă o atitudine civică demnă şi o conduită morală ireproşabilă, să fie un exemplu de corectitudine, onoare şi patriotism;
– să militeze pentru apărarea drepturilor omului;
– să se opună manifestărilor extremiste, rasiste, şovine, anticreştine şi antiromâneşti;
– să achite cotizaţia lunară.

31. Aderenţii care acceptă funcţii de conducere îşi asumă următoarele îndatoriri suplimentare:
– să deţină pregătirea spirituală, ştiinţifică şi culturală necesare îndeplinirii mandatului lor, în conformitate cu nivelele de competenţă stabilite în Regulamentul Interior al MPR;
– să întreprindă tot ceea ce este posibil, în limitele prevederilor statutare, pentru realizarea scopului şi obiectivelor MPR;
– să renunţe la orice activitate care ar putea dăuna Mişcării sau ar duce la scăderea eficienţei acţiunilor sale;
– să reziste la orice presiune la care ar fi supuşi şi să nu accepte abaterea de la linia statutară a Mişcării;
– să trăiască în austeritate şi modestie, dovedind o conduită morală exemplară;
– să accepte controlul public al averii personale şi să se supună periodic examenului medical pentru verificarea capacităţii şi integrităţii lor fizice şi psihice;
– să demisioneze din funcţie în momentul în care constată că nu-şi pot îndeplini într-un mod satisfăcător îndatoririle asumate.

32. Aderenţii au următoarele drepturi:
– să fie informaţi şi consultaţi cu privire la activitatea Mişcării;
– să deţină orice demnitate sau funcţie, conform prevederilor statutare;
– să adreseze reclamaţii sau contestaţii la orice nivel al MPR şi să primească răspuns;
– să renunţe la calitatea de aderent al MPR. Retragerea trebuie motivată printr-o scrisoare de demisie depusă la Cancelaria Uniunii; aderenţii deţinători ai unor funcţii de conducere trebuie să-şi anunţe retragerea cu 3 luni înainte, printr-un act de demisie depus la Cancelaria Generală



VI. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ GENERALĂ


33. Mişcarea este organizată teritorial şi dispune de următoarele structuri:
– Grupul – unitatea organizatorică fundamentală a MPR;
– Asociaţia – grupuri asociate la nivel de sat, cartier, secţie de votare;
– Organizaţia – la nivel de comună, oraş, municipiu, sector al Capitalei;
– Uniunea – la nivel de judeţ şi municipiul Bucureşti;
– Centrul Naţional – format din forurile de autoritate naţională ale MPR, structuri funcţionale, consultative şi de control constituite la nivel naţional.

34. În cadrul MPR funcţionează şi următoarele secţii, organizate după criterii socio-profesionale:
– organizaţia de femei;
– organizaţia agricultorilor;
– organizaţia muncitorească;
– organizaţia întreprinzătorilor;
– organizaţia studenţească;
– organizaţia de elevi.

[…]


SUS

free counters