Înapoi

Gabriela Boangiu, Folclorul Detentiei - recenzie publicatã în revista Lamura Anul IX, nr. 10-11-12 (96-97-98), Oct.-Nov.-Dec., 2009.
Descarcã documentul în format tiparit (fotocopie).




Folclorul detenţiei

de Gabriela Boangiu


Lucrarea se înscrie în sfera instrumentelor de specialitate, întregind universul studiilor de folclor prin abordarea critica a temei mai largi a captivitatii, asa cum apare reflectata în mentalul specific culturii populare. Rigoarea abordarii, spiritul analitic cu care autorul aprofundeaza subiectul cercetarii, care nu a beneficiat decât fragmentar de atentia unor folcloristi români de-a lungul timpului, plaseaza volumul în sfera recuperariilor ample ale “literaturii poporane”, în special ale reprezentarilor colective specifice culturii traditionale românesti.
Structura volumului demonstreaza o solida asimilare a teoriilor specifice folcloristicii contemporane de catre autor, consacrând lucrarea drept un pretios instrument academic ce face posibila utilizarea sa în cadrul a numeroase discipline precum etnologia, sociologia etc., deschizând calea unor ample studii comparative. Astfel, Folclorul detentiei se deschide cu un Argument (p. XV-XIX) menit sa realizeze o introducere în specificul imaginarului universal al detentei, oferind totodata o contextualizare româneasca a acestei teme care apare intrinsec corelata cu tema libertatii. Numai enumerarea scriitorilor care au abordat tema, deschide o panoplie a situatiilor istorice, a simtamintelor, a contextelor politice si sociale specifice unor imagini particulare ale captivitatii, declansând instantaneu reflectia asupra temei. Nota asupra editiei (p. XX-XXVIII) ofera detalii privind modul în care a fost ordonat materialul antologiei, au fost selectate si redactate textele si variantele acestora, precum si informatii privind sursele bibliografice utilizate în selectarea textelor folclorice si modul în care a fost redata distributia teritoriala a acestora. Tot în aceasta sectiune sunt precizate detaliile privind configurarea Glosarului (Index) de la sfârsitul volumului, modul în care a fost organizata bibliografia, precum si prescurtarile si semnele conventionale utilizate pe parcursul lucrarii. Referitor la studiul propriu-zis dedicat folclorului detentiei (p. XXIX-CCV), Antologia de texte (p. 3-1055), Glosar (p. 1059-1151) vom face aprecieri detaliate în prezenta analiza a volumului.

Folclorul detentiei (Studiu) (p. XXIX-CCV) se deschide cu un Prolog în care autorul subliniaza importanta temei, mentionând ca “problema libertatii si a îngradirii ei reprezinta una din temele fundamentale ale umanitatii”, considerând ca “o lucrare precum cea de fata va putea oferi un instrument, nu lipsit de o minima utilitate în cercetarea culturii si civilizatiei noastre poporane, dar si, de ce nu, un posibil model pentru investigarea altor arii culturale” (p. XXX). Întregul studiu reflecta asimilarea riguroasa a clasificarii creatiilor folclorice (genuri, specii, teme, subteme, motive) permanent dublata de constientizarea fluiditatii motivelor folclorice, datorita particularitatilor functional-stilistice proprii speciilor folclorice. Astfel, studiul se organizeaza în jurul a trei sectiuni principale: Obiectul cercetarii (p. XXXI-XLI), Formele privarii de libertate (p. XLII-LXXV), Tema detentiei (p. LXXVI-CLXVI), carora li se mai adauga un Epilog, Note, Anexe, un rezumat în engleza al studiului (Typology of Detention), precum si Bibliografia – organizata în Izvoare folclorice (Colectii si antologii si Periodice), Lexicografie, Izvoare documentare, Studii.
Mentionam importanta anexelor mai ales în cazul studiilor comparative, aspect asupra caruia se opreste si recenzia tematica pe care o realizam. Analiza temei detentiei si în spatiile din afara granitelor României beneficiaza de clasificarea realizata în Anexa 4 referitoare la Distributia regionala a textelor antologiei, unde sunt mentionate 107 texte din Bucovina, aici facându-se referire si la Storojinet si Cernauti, aflate azi în Ucraina, 7 texte din Transnistria si Podolia, 31 texte din Timoc (27 din Serbia, 4 din Bulgaria), precum si 64 de texte sud-dunarene (aromâne, meglenoromâne si istroromâne): 5 aromâne din Macedonia, 5 aromâne din Nordul Greciei, 1 aromân din Albania, 30 aromâne din Balcani neprecizat (Albania, Macedonia, Grecia, Bulgaria), 3 aromâne din Dobrogea, 14 aromâne din Bulgaria, 3 meglene din Grecia, Macedonia, 3 istroromâne din Croatia.
Revenind asupra primei sectiuni a studiului referitoare la Obiectul cercetarii, autorul analizeaza abordarile anterioare ale temei, subliniind limitele acestora, în primul rând considerarea temei drept minora, fapt care a contribuit la neglijarea ei si aceasta dobândind un “statut marginal”. Dimpotriva, tema detentiei, a captivitatii se poate alatura, necesita chiar alipirea la marile teme folclorice, alaturi de dragoste, înstrainare etc. Detentia poate fi identificata ca element a unor structuri mari: dragoste, revolta etc., dar si ca tema de sine statatoare cu functie proprie, incluzând alte motive, reprezentând un “complex ansamblu tematic” (p. XXXIV). Astfel, intentia autorului este evidenta: “atentia s-a îndreptat spre felul în care detentia este reprezentata la nivelul întregii culturi poporane, fiind cercetate toate genurile si speciile folclorice aflate în circulatie pe întreg teritoriul locuit de români si fara nici o restrictie de natura socioprofesionala sau de alt tip”. S-a urmarit “antologarea folclorului detentiei (si a altor forme de privare de libertate) si a folclorului detinutilor, încercând sa fie surpins tratamentul unui fenomen major, relevant si reprezentativ pentru definirea profilului cultural si spiritual al comunitatii traditionale” (p. XXXVII)
Contributia majora a autorului, pe lânga spiritul critic implicit al studiului propriu-zis al folclorului detentiei, este sistematizarea motivelor, subtemelor, sesizând cu usurinta flexibilitatea genului liric, contaminarile inevitabile, existenta variantelor, importanta functiilor categoriilor folclorice, precum si expresivitatea textelor, dar si limitele contextualizarilor.
Partea a doua a studiului, intitulata Formele privarii de libertate, se deschide cu Reperele taxonomice care au orientat organizarea antologiei, fiind identificate astfel criteriul formal (“al modalitatilor si contextelor efective de restrângere sau suspendare a libertatii”), jurisdictional (“al factorilor de putere sau de autoritate, în prerogativa carora intra masurile privative de libertate”) si cel motivational (“al obiectivelor urmarite prin aplicarea unor astfel de masuri” detentionale). Formele privarii de libertate se refera la rapire, captivitate profilactica, surghiun, captivitate profesionala, captivitate familiala, servitute opresiva, pedepse infamante, catania, sclavia, prizonierat, detentia penitenciara, toate fiind analizate in contextul imaginarului si reprezentarilor specifice culturii traditionale satesti de odinioara.

Tema detentiei este abordata pe larg în partea a treia a studiului, sistematizarea analitica organizându-se în jurul unor nuclee tematice precum lumea detentiei, detentia ca posibilitate, simbolismul detentiei, cauzele detentiei, finalitatea detentiei, rostul detentiei, aspecte ce vor deveni elemente ale structurarii antologiei de texte, în functie de genuri si specii folclorice. În subcapitolul Flexiunea sunt analizate aspecte legate de fluiditatea “detentiei” ce apare “reprezentata în întreg registrul categorial al genurilor si speciilor folclorice, atât ca tema dominanta, cât si sub forma contrasa a motivului” (p. XCII), autorul facând referiri la tema dominanta, arhitectura motivica si corelativul antagonic al temei – anti-tema, (“detentia” pozitiva, libertatea sau detentia perpetua aplicata “raului” si întregul simbolism al acestor situatii).

Specificul feminin al detentiei este abordat într-o sectiune separata, subliniindu-i-se aspectele particulare, precum si importanta sensibilitatii si mentalitatii feminine reflectate prin intermediul diferitelor medieri, reprezentari simbolice, evindentiindu-se rolul femeii, aproape exclusiv uneori în anumite ritualuri, practici magice sau descântece corelate cu tema captivitatii. Sesizarea alternantei unor simboluri referitoare la feminin si feminitate în cadrul temei abordate, asigura recuperarea unor aspecte antropologice ce marcheaza actualitatea teoretico-metodologica a abordarii. Studiul este completat cu sub-sectiunile Lexicul detentiei, Formulele, Teritorialitatea raspândirii temei, raspunzând astfel rigorii folcloristicii contemporane.

Antologia de texte respecta clasificarea pe genuri si specii specifice categoriilor folcloristice, tema detentiei, respectiv a captivitatii fiind sistematizata pornind de la Doine (p. 3-279), Strigaturi (p. 283 - 308), Cântece batrânesti (p. 309 - 621), continuând cu Povesti (p. 623-904), Obiceiuri (p. 905-948), Teatru (p. 949-975), Jocuri de copii (p. 977-992), Credinte si farmece (p. 993- 1018), Ghicitori si frânturi de limba (p. 1019- 1026), Vorbe (p. 1027-1055). Trebuie subliniata acuratetea cu care sunt organizate textele în cadrul antologiei, respectându-se subtemele, motivele temei dominante, reprezentativitatea textelor si includerea variantelor acestora. Utilitatea anexelor incluse în prima sectiune (Anexa 1. Tabelul general al ocurentelor; Anexa 2. Formele privarii de libertate – corelatii; Anexa 3. Tipologia detentiei; Anexa 4. Distributia regionala a textelor antologiei; Anexa 5. Harti) devine evidenta o data cu parcurgerea antologiei de texte. Ne vom opri asupra unui aspect pe care îl putem considera reprezentativ pentru sublinierea contributiei stiintifice a lucrarii de fata la realizarea unor studii comparative. Doina “Ce te legeni”, a carei varianta este cunoscuta publicului larg mai ales datorita poetului Mihai Eminescu în ipostaza sa de culegator de folclor, dar si de creator de literatura cu filon folcloric, deschide calea unor comparatii la nivelul mai multor regiuni românesti, deoarece antologia de fata integreaza mai multe variante ale acesteia din diferite regiuni românesti. Astfel, tema detentei si motivul codrului apar corelate în diferite variante ale doinei analizate.
Vom reda, spre exemplificare, doua doine prezente în antologia de fata (p. 236-237), doine culese de Elena Niculita-Voronca în jurul anilor 1880-1900, una în Bucovina, Cernauti: “– Legea ta, de brad batrân, / Ce te legeni la pamânt / Fara ploaie fara vânt? / - Cum eu nu m-oi legana, / Ca mi-a venit veste aseara / Pe trei fire de secara, / La pamânt sa ma doboare. / Sa ma despice-n dranicioare, / Sa ma-ncarce-n sapte care, / Sa ma duc-a treia tara, / Sa ma fac-o temnicioara: / Temnita voinicilor / Si jalea parintilor” (Niculita-Voronca, E., Datinile si credintele poporului român adunate si asezate în ordine mitologica, editie îngrijita si introducere de Iordan Datcu, vol. I, Ed. Saeculum I. O. Bucuresti, 1998, p. 396), cealalta în Moldova, Botosani, Oraseni: “Bradule, molidule, / Ce te clatini acole, / Ce te clatini fara vânt? / - Asa vremea mi-a venit, / Mi-au venit carti / Din toate parti, / Ca îmbra mesteri cu barde, / Cu barde si cu topoare, / Sa ma faca aschioare. / Sa ma-ncarce-n târgurele, / Ca sa faca temniti rele, / Sa moara voinicii pin ele / Si parintii lor de jele” (Niculita-Voronca, E., Datinile si credintele poporului român adunate si asezate în ordine mitologica, editie îngrijita si introducere de Iordan Datcu, vol. I, Ed. Saeculum I. O. Bucuresti, 1998, p. 396). Sunt evidente anumite elemente comune între acestea si variante ale doinei asa cum au fost culese în Transilvania în prima jumatate a secolului al XX-lea, vom exemplifica printr-o singura varianta pe care o consideram semnificativa: “- Ce te legeni, brad înalt, / Esti voios ori suparat? / - Nu ma legan de voios, / Ci ma legan sa pic jos, / Ca trei mesteri, bata-i vina, / Au pus sa-mi taie tulpina, / Sa o taie în trei sfârtaie, / Sa ma duca la Bistrita, / Sa ma faca usi la temnita: / Supararea maicilor, / Voie buna domnilor / Si necaz taranilor” (1920, Transilvania, Bistrita Nasaud, Maieru – Mariuca Ratiu; Iliesu, PBP, p. 95). Variante ale doinei sunt întâlnite si în Timoc (Serbia) (v. p. 239, culeasa de Sandu Timoc în 1967), dar si în Dobrogea (v. p. 239-240).
Tema detentiei, precum si a motivelor atasate acesteia poate fi identificata în numeroase regiuni din România, cât si în afara granitelor sale actuale, în diferite comunitati românesti, fapt care încurajeaza studii comparative viitoare sau noi corelatii.

Glosarul de la finalul volumului cuprinde peste 650 de termeni si expresii, totalizând peste 900 de sensuri si contextualizari, functionând si ca un index , deoarece în sectiunea Cuvinte si întelesuri cuprinde cel putin o trimitere pentru ilustrarea modului si contextului utilizarii fiecarui termen glosat.
Tema detentiei poate fi corelata cu tema libertatii, este constitutiva vietii, conditiei umane. Lucrarea demonstreaza o riguroasa asimilare a studiilor de folcloristica, dovedita de autor printr-o utilizare obiectiva si eficienta a acestora, atât din punct de vedere teoretic, cât si metodologic. Impresioneaza supletea analizelor prezentate în studiului critic, ca, de altfel, si structurarea antologiei de texte.


Gabriela Boangiu, Folclorul Detentiei - recenzie publicatã în revista Lamura Anul IX, nr. 10-11-12 (96-97-98), Oct.-Nov.-Dec., 2009.
Descarcã documentul în format tiparit (fotocopie).


SUS