Înapoi

"Ortodoxia este viitorul omenirii", Sfaturi si îndemnuri către tineri adresate de Parintele Staniloae într-o convorbire cu Marian Munteanu, Ed. Valahia, 2000.



"Ortodoxia este viitorul omenirii"

Sfaturi si îndemnuri către tineri adresate de
PARINTELE STANILOAE
într-o convorbire cu Marian Munteanu




O mafie lucreazã împotriva unitãtii noastre
Trebuie construit prin metodele Ortodoxiei
Numai crestinismul ne poate salva ca popor
Îl avem pe Hristos în noi
Noi suntem proto-latinitatea
Suntem primii crestini din Europa
Sã nu ne dezbinãm
Trebuie sã dãm Occidentului Ortodoxia
Sã refacem prestigiul tãrãnimii



O mafie lucreazã împotriva unitãtii noastre


Marian Munteanu: Se desfãsoarã astãzi, din diverse directii, o serie de actiuni tot mai puternice îndreptate împotriva Crestinismului, a Ortodoxiei în special. Si fenomenul Pucioasa…

Pãrintele Stãniloae: Stii cã au fost si la mine aici…

MM: Da, stiu. De altfel pozitia Sfintiei Voastre a fost clarã de la început…

Pr. S: I-am dat afarã! Niste eretici!

MM: Si aceasta se plaseazã pe aceeasi linie - cu sau fãrã voia protagonistilor sãi. Aceeasi actiune organizatã…

Pr. S: E o mafie generalã...

MM: Da, o mafie!

Pr. S: O mafie generalã care lucreazã împotriva unitãtii noastre, unitate care a fost sustinutã prin Ortodoxie. Nu a fost sustinutã - de-a lungul istoriei - printr-un stat unitar, ci a fost sustinutã prin Biserica Ortodoxã. Si acum ei vor sã loveascã tocmai aici pentru ca sã ne sfãrâme unitatea, sã ne fragmenteze, sã ne nimiceascã. Ca si în Iugoslavia, de exemplu, unde se pare cã este implicat Vaticanul în lupta aceea împotriva sârbilor.

MM: Practic, si acolo este tot o agresiune împotriva Ortodoxiei…

Pr. S: Tot. Si la noi este, sub diverse forme; dar aici nu merge ca în Iugoslavia… Ateismul s-a compromis prin rezultatele lui dezastruoase, cu totul negative, si atunci cautã sã lupte împotriva Crestinismului prin mãsti: prin tot felul de curente, Yoga, critici ale Ortodoxiei si altele. În Occident Crestinismul este deja slãbit, s-a depãrtat de Crestinismul adevãrat care s-a pãstrat aici la noi. Pe acest Crestinism vor sã-l nimiceascã ei luptând împotriva poporului nostru.

MM: Ei folosesc presa si alte instrumente de propagandã prin intermediul cãrora lanseazã atacuri mai mult sau mai putin subtile la adresa Ortodoxiei…

Pr. S: Avem nevoie de o presã crestinã…

MM: Din pãcate, publicatia noastrã apare doar lunar si într-un tiraj încã mic…

Pr. S: Trebuie sã vã strãduiti mai mult.




Trebuie construit prin metodele Ortodoxiei


MM: De când am înfiintat Miscarea Pentru România suntem continuu atacati aproape din toate pãrtile. Pentru cã am declarat cã vrem sã respectãm linia traditiei românesti si crestine multi ne acuzã de „fundamentalism ortodox”. Cum ar trebui sã le rãspundem?


Pr. S: Dupã mine, printr-o neluare în seamã. Trebuie construit si mers mai departe prin metodele Ortodoxiei, care sunt metode ale jertfei pentru aproape, ale generozitãtii, ale bunãtãtii.

MM: Noi n-am fãcut rãu nimãnui si nici n-avem de gând sã facem vreun rãu.

Pr. S: Eu nu spun asta, dar trebuie sã aveti grijã sã vã feriti de orice violentã. Poate cã unii îsi amintesc de Miscarea Legionarã - care nu a fost o miscare rea dar a gresit în momentul în care a comis violente sau a aprobat violente. Cineva mi-a luat un interviu si mi-a publicat o declaratie despre jertfa lui Mota si a lui Marin. Ei au fost jertfe. Ei s-au dus ca jertfe, si au fost ucisi. Crestinismul adevãrat a stiut sã primeascã jertfa, nu s-a impus cu sabia. Numai catolicismul se impune cu lupte, cu sabia. Noi luptãm prin capacitatea de a ne jertfi pentru oameni.

MM: Sfintia Voastrã cunoasteti situatia de atunci si o vedeti si pe cea de acum…

Pr. S.: Voi sunteti o miscare nouã, absolut nouã… Trebuie sã fiti o miscare crestinã, o miscare politicã crestinã, ortodoxã.

MM: Sunt unii care încearcã sã convingã lumea cã Ortodoxia înseamnã întoarcere spre trecut, cã nu se poate împãca cu viata modernã. Noi am spus cã Orotodoxia este singura orientare modernã…

Pr. S.: Foarte corect. Cum se spune în Apocalips, cã Hristos este Alfa si Omega, adicã începutul fãrã început si sfârsitul fãrã sfârsit. În El poti sã înaintezi la nesfârsit. Niciodatã nu vom ajunge sã realizãm chipul de Om al Lui Hristos… Cât avem de mers înainte!… În jos te poti coborî; cum fac occidentalii care tot coboarã… Noul adevãrat este sã te ridici mereu în bine, sã fii tot mai bun, dupã chipul Mântuitorului.



Numai crestinismul ne poate salva ca popor


MM: Deci, chiar din punct de vedere teologic, afirmând cã Ortodoxia este directia care merge spre modernitate este corect spus?

Pr. S.: Sigur. Corect, foarte corect.

MM: Noi le recomandãm celor din Miscare si tuturor tinerilor în general sã respecte rânduiala crestinã, sã meargã la bisericã, când au întruniri, sã înceapã cu o rugãciune… Unii sustin cã prin aceasta ne substituim Bisericii…

Pr. S.: Nu… Arãtati-le cã spunând lucruri dintr-acestea se fac de râs. Aceasta este linia adevãratã, calea adevãratã. Trebuie sã fiti o Miscare care sã nu aibã doar scopul de a forma un partid… Întregii societãti trebuie sã i se propovãduiascã credinta, pentru ca toatã societatea sã devinã credincioasã. Sã se introducã religia în scoli, sã se introducã rugãciunea…

MM: Pentru aceasta e nevoie ca statul sã sprijine Biserica. Eu cred cã în România statul trebuie sã fie crestin. Dar pentru asta trebuie sã luptãm!

Pr. S.: Sigur, altfel este pericol de nimicire a noastrã. Numai crestinismul ne poate salva, ne poate sustine ca popor.

MM: Si n-avem a ne teme de acuzatiile de „fundamentalism”…

Pr. S.: V-am spus: eu nici nu as rãspunde la toate astea si as merge mai departe.

MM: Am înteles. Pãrinte, stim cã trebuie sã ne ferim de orice formã de violentã. Si asa vom face. Dar când vedem din toate pãrtile cum se infiltreazã ateismul, camuflat în tot felul, nu trebuie sã o spunem?

Pr. S.: Asta trebuie spus. Trebuie explicat si arãtat cum actioneazã rãul în lume, ateismul - sub orice formã ar fi. Iatã, cum vã spuneam occidentalii tot coboarã. S-a ajuns în America sã se legalizeze homosexualitatea în armatã, se rãspândesc drogurile, se vehiculeazã simboluri si mesaje antichristice… Este o decãdere teribilã a umanitãtii. Pe mine m-a izbit ateismul încã de când eram elev. Se încerca inocularea sa prin muncitorime; vina este a intelectualitãtii moderne care a fost în mare mãsurã atee. Ei încearcã sã convingã tineretul cã ateismul este ceva modern. Dar adevãrata gândire, gândirea spiritualã, este crestinã. Asta ne înaltã.



Îl avem pe Hristos în noi


Ne înaltã gândul la un Dumnezeu perfect Care are un Fiu Care Se jertfeste, si asta ne dã sigurantã. Lumea aceasta cu mizeriile ei nu poate fi ultima realitate. Nu ar avea nici un sens. Dacã n-ar fi decât lumea aceasta, cu moartea generatiilor de oameni care se nasc si pier definitiv, ce sens ar mai avea? Sensul logic îl are numai credinta crestinã. Aceasta e logica. Fãrã Crestinism, toate filosofiile sunt nelogice, lipsite de sens si, practic, o nenorocire. Ele au dat si comunismul, cu ura lui împotriva credintei. Trebuie afirmat Crestinismul cu toatã puterea ca viitorul adevãrat al omenirii.

MM: Comunismul a venit din Occident…

Pr. S.: Eu am scris despre Grigore Palamas cã el a sustinut energiile necreate, harul necreat.
Hristos e prezent în Taine prin unda de putere din El - când dai mâna cu cineva te unesti cu el - asa e Hristos în Taine. Or, catolicii spun cã în Taine este o gratie creatã, un plan mai ridicat al creatiei. Si cã El n-a venit sã Se jertfeascã, din iubire pentru oameni - ca sã ne dea o pildã de iubire în veci - ci a venit ca sã dea satisfactie onoarei Lui Dumnezeu, jicnite de pãcatul omenesc. Aceasta este o mentalitate occidentalã pentru cã Crestinismul a intrat în Occident la niste popoare barbare si nu la niste popoare rafinate care trecuserã peste toate filosofiile si au descoperit treapta cea mai înaltã, treapta persoanei generoase, a persoanei care se jertfeste.
Catolicismul s-a instituit prin acte de putere, prin lupte (ca si acum în Iugoslavia), peste tot prin lupte. Pe când Ortodoxia este cu adevãrat spiritualã - merge spre continua înãltare a omului: tot mai bun, tot mai generos, tot mai capabil de jertfã - ca Hristos. Si Îl avem pe Hristos în noi. Or, dacã unii vorbesc de gratie creatã, iatã au venit si protestantii si sectele negând Tainele si rãmânând cu un Hristos al discursurilor. Pe când la noi si la celelalte popoare ortodoxe Hristos e prezent mereu în toate, prin Taine si slujbe bisericesti. E prezent prin botez, pentru cã „toti câti ne-am botezat în Hristos, în Hristos ne-am îmbrãcat”, mergând pânã la împãrtãsirea de Trupul si Sângele Lui. Prin slujbe se sfintesc casa, curtea, holdele, se sfinteste toatã natura. Hristos este prezent fãrã sã Se confunde cu noi. Dimpotrivã, Occidentul se distinge printr-un separatism de Dumnezeu - care a dus apoi la nenorocitele de filosofii ateiste.



Noi suntem proto-latinitatea


Aproape toate filosofiile din Occident sunt ateiste. Ateismul vine din Occident si comunismul nu este decât ultima concluzie a acestui ateism - ceea ce se vede prin lupta deschisã dusã împotriva Crestinismului. Asa cã noi trebuie sã arãtãm cã Ortodoxia este viitorul omenirii. Ortodoxia este viitorul unei omeniri tot mai înalte, superioare, mai aproape de Dumnezeu cel Bun si Izvorul Binelui.

MM: Noi încercãm sã ne referim, în lupta noastrã pentru afirmarea valorilor traditionale, si la perioada de dinaintea crestinismului...

Pr. S: Noi ne-am format ca popor, Poporul Român traco-latin, o datã cu primirea Crestinismului originar. Originea Crestinismului s-a unit cu originea Poporului Român.

MM: Cum vedeti, Pãrinte, abordarea problemei perioadei preromâne sau proto-române, traditiile dacice?

Pr. S: Eu zic asa: noi suntem proto-latinitatea. Noi suntem prima latinitate. De ce limba românã e cea mai apropiatã de limba latinã scrisã? De ce numai regiunea aceasta a rãmas latinã dupã doar o sutã si vreo douãzeci de ani de ocupatie imperialã romanã? Îsi lasã un popor asa de repede limba sa maternã?

MM: Deci, poate cã dinainte de ocupatia romanã vorbeam o limbã asemãnãtoare cu limba latinã vorbitã la Roma?

Pr. S: Da, este foarte probabil. A fost lupta între greci si Troia. Dupã ce a fost învinsã Troia, nepotul regelui Priam s-a dus si a întemeiat Roma. Deci Roma este întemeiatã de strãmosii nostri, de latinitatea de aici din Rãsãrit. Cãci locuitorii Troiei erau toti traci. Bitia, a cãrei capitalã era Troia, era locuitã de un popor identic cu bessi - cum se numeau tracii din Balcani.
Sfântul Apostol Pavel în capitolul XVI din „Faptele Apostolilor“ spune: „Am fost la Troia si mi s-a arãtat în vis un macedonean care mi-a spus: „Treci în Macedonia si ne ajutã”. Si a venit la Filipi cu ucenicii sãi. Dupã aceea a fost dus la Roma, mai târziu, prizonier, si a propovãduit din închisoarea lui crestinismul. Sfântul Apostol a trecut pe la Salonic si prin orãselul Bereea (Fapte, Cap. XVII) care e pur macedonean si astãzi. Iar Salonicul, pânã în 1912 era 90 % român. Noi avem Crestinismul direct de la Apostoli, iar limba latinã crestinã vorbitã aici nu a venit de la Roma. Vezi cuvinte ca Atottiitorul, Tatã, Fecioarã, Împãrãtie etc. care sunt deosebite de cele folosite în Occident prin influenta Romei.



Suntem primii crestini din Europa


MM: Deci, inclusiv în perioada crestinãrii, limba românã are rãdãcini aici…

Pr. S: Noi suntem prima latinitate, însã noi avem si bogãtia aceasta cã unim - cum am scris si în cartea „Reflectii despre Poporul Român“ - luciditatea aceasta latinã cu spiritul de tainã al ortodoxiei. Totul este tainã. Nimic nu pricepem perfect. Cu atât mai mult e tainã Cel Ce a creat toate. Cã spune un Sfânt Pãrinte: „N-a fost cândva când sã nu fie nimic”… Deci existã din veci „Ceva“ si acel „Ceva“ nu are cauzã; nu e dependent. Toate celelalte au cauzã. Sunt dependente. Acela e independent si atunci e liber, e persoanã si o persoanã nu este deplinã decât dacã are iubire. Si nu o singurã persoanã, ci o iubire între un Tatã si un Fiu, cea mai curatã iubire. Si uniti întru iubirea fatã de Duhul Sfânt, pentru cã doi insi sunt mai uniti când un al treilea iubeste împreunã cu fiecare dintre ei pe celãlalt. Fiecare are bucuria mai mare când mai are pe cineva care iubeste pe Fiul împreunã cu El si Fiul pe Duhul care iubeste pe Tatãl împreunã cu El. Dar Tatãl e Tatã si Fiul e Fiu. Deci, iatã învãtãtura cea mai logicã si care explicã realitatea. Cãci a dat dependente si legile acestea, cine le-a dat? Trebuie sã fie „cineva“ deasupra lor si Acesta este Dumnezeul iubirii. Fãrã început si fãrã sfârsit. Iubirea e la început si iubirea de Dumnezeu si între oameni este idealul spre care tindem.

MM: Cum întelegem, atunci, legãtura noastrã cu Roma, puternic afirmatã în cultura noastrã în special de la Scola Ardeleanã încoace? Si, în acest context, problema catolicismului?

Pr. S: Noi suntem traco-latini. Avem o latinitate proprie primordialã care nu vine de la Roma ci de aici. De ce am rãmas popor latin? De ce n-au rãmas Asia micã, Egiptul? Numai noi am fost de la început si am rezistat pânã astãzi. Apostolul Andrei a predicat în Dobrogea. Si Scriptura scrie foarte clar cã Pavel a fost în Macedonia; si Luca si Silla si toti au venit cu el. „Pornind cu corabia de la Troia, am mers drept la Samotracia, iar a doua zi la Neapoli, si de acolo la Filipi care este cea dintâi cetate a acestei pãrti a Macedoniei si colonie romanã”. (Fapte, cap. XVI) Deci, în Europa Crestinismul vine prima datã aici la noi, la dacii acestia. Noi suntem primii crestini din Europa.



Sã nu ne dezbinãm


De ce crezi cã s-a mutat resedinta Imperiului de la Roma la Constantinopol? Pentru cã baza Imperiului Bizantin au fost Balcanii, unde erau traco-latinii. Asa cum ajutã astãzi puterea politicã pe Papa în Serbia, asa l-au ajutat la 1700 habsburgii, când multi români din Ardeal fugeau prin pãduri ca sã-si pãstreze legea. Pânã la urmã unii au acceptat, asa, de formã, dar au spus: toatã legea sã stea pe loc! Si au rãmas cu Liturghia ortodoxã, cu Sfintii ortodocsi…

În ce priveste corifeii Scolii Ardelene, ei toti au fost persecutati la Blaj pentru cã voiau refacerea unitãtii cu fratii lor ortodocsi: Inocentiu Micu-Klein a fost tinut toatã viata prizonier pentru cã afirma strânsa legãturã între poporul ce-l pãstorea si Ortodoxie. Samuil Micu, nepotul lui, a trãit la Sibiu în prietenie cu fruntasii Bisericii Ortodoxe. Gheorghe Sincai - care critica pe episcopul unit Ioan Bob a fost condamnat la închisoare de o judecãtorie de stat la îndemnul acelui episcop si dupã aceea a trãit într-o familie din Ungaria de Nord, ca pedagog. Petru Maior a trãit la Budapesta si a promovat cultura general-româneascã. Corifeii Scolii Ardelene n-au putut trãi la Blaj. Gheorghe Sincai se inspira din cronicarii moldoveni si admira Biserica Ortodoxã din Ardeal cã are peste 300 de scoli primare confesionale câtã vreme Blajul n-avea decât câteva. În seminarul teologic din Blaj multã vreme s-a predat în limba latinã si maghiarã - câtã vreme în cel ortodox din Sibiu s-a predat numai în limba românã.

MM: Avem tineri în Miscare care sunt greco-catolici si ne întelegem foarte bine cu ei.

Pr. S: Foarte bine. Sã nu ne dezbinãm. De fapt spiritualitatea este aceeasi. Si ei au tot ce a avut Poporul Român din totdeauna.

MM: Deci sã trãim în unitate.

Pr. S: Sigur.



Trebuie sã dãm Occidentului Ortodoxia


MM: Sunt si unii protestanti - mai putini, ce-i drept - dar sunt. Ne-am gândit sã nu-i respingem.

Pr. S.: Trebuie sã le arãtati, cum v-am spus, cã sectele nu mai au Tainele. Nu-L mai au pe Hristos prezent în Taine. Si Hristos este prezent în Taine; în Botez, în Sfânta Împãrtãsanie, în toate cele sapte Taine. Ei nu le mai au, au numai discursuri.
Sã înteleagã ceea ce este Ortodoxia, crestinismul de la începutul Evangheliei. Sectele sunt ceva venit din Occident cu neîntelegerea prezentei lui Hristos în Taine, în viata noastrã si în identitatea noastrã. Noi ne pãstrãm identitatea noastrã si unitatea noastrã. Si ei trebuie câstigati încet, încet. Sigur, cu metode de viatã superioarã fatã de a lor. Cã ei se laudã în general cu trei lucruri: cã nu mãnâncã carne de porc, cã nu beau vin, cã nu înjurã. Trei lucruri. Dar nu acestea sunt cele mai importante. Trebuie sã simti mereu cã esti pãcãtos si mereu sã vrei sã fii mai bun, mai bun, mai bun. Dar ei nu au aceastã subtilã întelegere a binelui. Pentru ei sunt doar câteva lucruri exterioare... Aceastã mentalitate simplistã s-a dezvoltat în America, unde sunt vreo trei sute de secte - dacã nu mai multe. N-au traditie, n-au unitate, n-au întelegere. Si noi sã luãm toate naivitãtile de acolo.

MM: Se luptã multi acum - în special unii intelectuali - pentru „integrarea europeanã“ si pentru disparitia natiunii. Noi credem cã natiunea nu poate sã disparã, neamurile sunt lãsate de la Dumnezeu...

Pr. S.: Nu, nu, cum sã disparã? Am si scris în mai multe locuri: noi trebuie sã dãm Europei adevãrata spiritualitate. Spiritualitatea aceasta a prezentei lui Hristos, a sentimentului de tainã. Ei sunt rationalisti; rationalismul sustine cã pricepe totul. Dar pricepe tot în mod superficial. Rationalismul împarte numai, organizeazã si atât. Ratiunea te ajutã sã organizezi lucrurile la suprafatã. Nu le poate întelege în adânc; aici este o mare tainã. Si noi trebuie sã dãm acest sentiment de tainã Occidentului si aceastã adâncime. O tainã si o adâncime în care poti sã progresezi la infinit. Niciodatã nu te opresti, ci mergi mai departe. Noi trebuie sã dãm Occidentului Ortodoxia.

MM: Gãsim mai de grabã spiritul european aici, în România, decât în altã parte.

Pr.S.: Aici, da. Avem de dat Europei mult mai mult decât poate sã ne dea ea. Putem sã luãm si noi lucrurile practice pe care le-a realizat. Si America, desi foarte naivã si simplistã în spiritualitate, are realizãri importante...



Sã refacem prestigiul tãrãnimii


MM: Chestiuni tehnice...

Pr.S.: Da, chestiuni tehnice. Pe acestea putem si noi sã le luãm dar pânã la un punct. Pentru cã au si acestea pericolele lor, au adus poluarea si bomba atomicã si multe distrugeri... Asa cã si stiinta trebuie sã rãmânã legatã cu natura. Au despãrtit fortele naturii si atunci fiecare fortã s-a declansat fãrã frânã. Ele au un echilibru al lor si trebuie sã tinem seama de el. Folosim tehnica atât cât sã nu strice natura si viata. Si trebuie sã refacem prestigiul tãrãnimii. Sã nu ne despãrtim de naturã, chiar dacã folosim fabrici moderne; sã nu exagerãm. Nu ele ne dau cele ce ne trebuie în mod esential. Uite cã astãzi tãranii primesc înapoi pãmântul, dar multi nu se mai duc sã-l lucreze si trãim în mizerie. Multi nu vor decât sã stea la oras, unde, nu-i asa, sunt „domni“... Viata tãrãneascã este mai complicatã decât cea a orãseanului. Cum spunea un tãran din satul meu: „Acolo stiu sã dea cu ciocanul si nici cu acela toatã ziua“. Pe când tãranul, câte si mai câte... Ce complexã este viata lui!...

MM: Toatã rânduiala aceasta...

Pr.S.: Ce complexã, ce bogatã este viata lui! Pe când a muncitorului e simplã; oferã o experientã mai putin bogatã. Si nu ne trebuie chiar asa multã tehnicã, cã uite, a adus pericolele acestea care sunt si amenintã lumea.

MM: Pãrinte, dacã îmi permiteti, voi desprinde ca o concluzie pentru noi - ca miscare educationalã, socialã si politicã - cã mergând pe linia crestin-ortodoxã nu trebuie sã ne temem...

Pr.S.: Nu, nu, nu!

MM: Si mã gândesc mai ales cã nu poate fi o gresealã din punct de vedere teologic sã afirmãm pe plan politic linia ortodoxã.

Pr.S.: Nu, nu poate fi.

MM: Vã mãrturisesc, Pãrinte, cã suntem preocupati sã nu gresim din punct de vedere crestinesc si românesc. Acesta e ce1 mai important pentru noi. Pãrerea politicianistilor atei nu are nici o importantã. Vã multumesc pentru bunãvointa cu care ne-ati primit din nou si ne vom strãdui sã respectãm si sã urmãm sfaturile si îndrumãrile Sfintiei Voastre.


Pr.S.: Dumnezeu sã vã binecuvânteze si sã vã ajute în intentia frumoasã si adânc folositoare de a sustine Ortodoxia si trãirea ei de cãtre tot Poporul Român spre înãltarea si întãrirea vietii lui.

5 Martie 1993